Film din 2014, scris și regizat de Luc Besson. Tipul cred că s-a grăbit puțin cu un asemenea film. Cei mai mulți îl vor considera pură ficțiune și-l vor trece la “și altele”.
(Omul ca și pomul se cunoaște după roade !)
Profesorul Norman: Cunoașterea creează haos, dezastru.
Lucy: Nu. Ignoranța creează haos, dezastru.
Per total, povestea e împachetată (prea) comercial, ca să prindă la public. Însă atâtea informații de nișă, care pe cei mai mulți oameni nu i-a interesat până acum, fac să pară totul SF. Iar cei puțin avizați constată că nu prea mai înțeleg nimic: “Poate fi sau nu poate fi adevărat ce zic ăia în film ?”.
Profesorul Norman: Se estimează că omul își folosește maxim 10% din capacitatea creierului. Exista o singură ființa vie ce-și folosește creierul mai bine decât noi. Delfinul. Avem date conform cărora delfinul, acest animal incredibil, utilizează până la 20% din capacitatea sa cerebrala. În mod special, acest lucru îi permite… sa aibă un sistem de eco-locație mai eficient decât orice tip de sonar conceput de omenire. Dar delfinul nu a inventat sonarul, l-a dezvoltat natural, în timp. Și aceasta e o parte importanta… a reflecției filozofice din discuția noastră de astazi. Putem spune, prin urmare, ca noi, oamenii, suntem mai preocupați de… „a avea” decât de „a fi”. Ideea e, de fapt, că omul însuși dezvoltă permanent abilități pe care nu știa, nu credea că le are. De la Homo Sapiens la Omul de Neanderthal (știința încă nu știe cum s-a făcut trecerea de la unul la altul și cum de a dispărut primul), apoi la omul de acum câteva mii de ani și la omul de azi, aflat indiscutabil într-o dezvoltare (măcar tehnologică) amețitoare.
Înapoi la film. Lucy e o tânără care se combină cu cine nu trebuie. Cu Richard, un curier ce prestează chestii ilicite pentru o bandă de traficanți chinezi. Acțiunea începe în Taipei. Accidental, Lucy ajunge în mâinile mafioților care o alătură altor trei bărbați în activitatea de trafic. Fiecăruia, prin operație, i se introduce în stomac un pachet cu un drog nou inventat. CPH4. El există doar în film, însă efectul acestui “medicament” reprezintă o maximă extindere de conștiință, 100%. Letală fără ca la ea să se fi ajuns prin evoluția firească a rasei umane.
Profesorul Norman: Pentru ființele primitive ca noi, viața pare a avea un singur scop: de a câștiga timp. Iar trecerea prin timp pare că este, de asemenea, singurul obiectiv adevărat al celulelor corpului nostru. Pentru a atinge acest obiectiv, masa de celule umane are doar doua opțiuni: nemurirea sau reproducerea. Când mediul nu este suficient de favorabil sau de cultivat… celula ar alege nemurirea. Cu alte cuvinte, autonomie și autogestionare. Pe de alta parte, când mediul este favorabil… celula va alege să se reproducă. În acest fel, atunci când mor, celulele predau cunoștințe și informații esențiale următoarelor celule, care vor da altora noi și asa mai departe. Aceasta cunoaștere și învățare poate fi transportată prin timp.
Gloanțe, sânge, urmăriri, cascadorii clasice, situații de film ieftin, mult prea comercial, puțin umor negru și-un sărut. Dincolo de toate astea stă o filozofie foarte profundă. Probabil, la o accesare 100% a resurselor cerebrale, omul nu va ajunge niciodată. Nu în următorul secol, oricum. Dar datoria lui este să facă tot ce-i stă în putință pentru a-și extinde conștiința cu măcar 4-5 procente în plus. Reușesc parțial unii călugări tibetani, persoane cu o bioenergie foarte crescută sau persoane deschise la nou, care practică meditația, introspecția, orientarea conștientă dinspre lumea exterioară, iluzorie, spre cea interioară, singura care există cu adevărat. Dar asta mintea noastră refuză să creadă. În funcție de ce se întâmplă în fiecare din noi, exact la fel va arăta și lumea din afară, lumea fizică.
Profesorul Norman: Sa ne imaginam puțin cum ar fi viata noastră dacă am avea acces, sa zicem, la 20% din capacitatea propriului creier. Aceasta prima etapa ne-ar da un control deplin asupra întregului corp. Doar de noi depinde propria evoluție. Fiecare om are 100 de miliarde de neuroni. Din care doar 50% sunt activi. Exista mai multe conexiuni în corpul uman decât exista stele în galaxie. Posedam o rețea gigantica de informații, la care nu încercam, din păcate, sa avem aproape niciun fel de acces.
Când înțelegi că ești, poți și meriți mult mai mult decât ai învățat de la alții până acum că ești, poți și meriți, în creier se realizează în mod natural niște noi rețele neuronale care te vor duce pe un alt nivel de conștiință. Unul din ce în ce mai diferit decât cel de pe care vezi acum în jur numai lume rea, necazuri, catastrofe viitoare și imposibilități.
Povestea este spusă exclusiv din perspectivă social-științifică. Nu apare nicăieri cuvântul suflet sau mai știu eu ce altceva care ține de spirit. Se subînțelege totul, ținând cont că între minte, corp și spirit nu se poate face niciodată o separație reală, ci doar una egoistă. Știința și spiritualitatea merg mână-n mână dacă vrem să evoluăm cu adevărat.
Mie mi-a plăcut filmul. Ia-i mesajul și rămâi cu el în minte câteva zile. Vei descoperi încet că el dezvoltă ceva nou în tine, mai mult sau mai puțin. E de bine.
Apoi, o poți lua și pe Scarlett Johansson. Eu am luat-o și am păstrat-o în mintea mea. Când vreau să anulez un gând urât, mi-o imaginez pe ea în “Lucy”. Morgan Freeman are un joc corect, ca de obicei. E unul dintre actorii mei preferați.
Cu toate hibele filmului, nu simt deloc nevoia să-l fac vreun pic de râs. Mă impresionează tema lui. Total SF pentru mulți sau o altă versiune a realității pentru puțini.
Ok, să acceptăm că e greu de crezut o astfel de poveste. Dar și dacă ar fi adevărat că depinde numai de noi să evoluăm, să devenim mai buni și mai bine din toate punctele de vedere? N-am vrea? Și atunci, de ce să nu încercăm? De ce să așteptăm tot timpul s-o facă întâi ceilalți și abia după aceea noi? Eu îmi spun lucrurile astea în fiecare zi și exersez o altfel de viață decât cea cu care mă obișnuisem. Culmea, îmi e mult mai bine! Și nu, nu cred că sunt dus cu capul.
( Paul Marian : calitate HD ) :
Server 1 :
Server 2 :
Cu Lumină în Pace și Iubire !
Cu LinkMiPc îl vezi mai târziu ...
Sursa : http://drstoica.wordpress.com/2014/09/07/lucy-o-ireala-realitate/
