Mergeți pe stradă și începeți să zâmbiți atunci când vă vedeți semenii prinși în activitățile lor zilnice. Când vă gândiți că ei sunt scântei divine ca și voi, judecata se elimină complet.
Începeți să vedeți dincolo de învelișul lor fizic, care poate fi atrăgător sau dezagreabil în termeni pământești, deși nu este deloc așa. Nu poate exista ceva dezagreabil sau urât în scânteile pogorâte din Creator, aceasta este o iluzie și un test pentru voi, ca sa vedeți cum reacționați. Puteți iubi pe cineva fără să îl judecați ?
Puteți să îl iubiți indiferent de aspectul lui fizic, indiferent de ocupație sau de statutul lui ? Indiferent de "defecte", de scăpări, de porniri distructive? Puteți vedea în ei ceea ce vedeți în voi acum? Doar când îi veți vedea la fel ca și pe voi, adică ca egali ai voștri, veți începe să iubiți oamenii cu adevărat.
Iubirea necondiționată se numește așa pentru că este complet lipsită de condiții, de fraze precum " Te iubesc pentru că..."
Pentru ce îi iubiți pe ceilalți? Pentru că sunt atrăgători, frumoși, sus pe scara socială sau pur și simplu pentru că există?
Nu este nevoie sa îl căutați pe Creator în altă parte decât în voi și în jurul vostru, să ieșiți pe stradă și să priviți atent la trecători, să vă gândiți mereu "Aceasta este sora mea" sau "Acesta este fratele meu" pentru că asta reprezintă ei pentru noi, sunt surorile și frații noștri cosmici. Dincolo de orice îndoială, îi privim, pentru că învelișul lor exterior ascunde o scânteie divină pe cale de manifestare.
Dacă ați putea vedea de sus cum arată aceste ființe divine atunci când iubirea curge prin ei, v-ar da lacrimile. Dacă ați putea vedea că și ultimul cerșetor este o ființă de lumină, judecata ar muri în acea secundă. Provocarea voastră este să iubiți în aceste condiții și să amuțiți glasul judecății, pentru că nu îi judecați doar pe ei ci și pe voi. De ce se spune mereu ca toți suntem Unul ?
Credeți cumva că este doar o figură de stil, o metaforă ?
O puteți lua ca metaforă, dar ea este în întregime reală.
Suntem legați unii de ceilalți prin fire invizibile, și răul pe care îl facem va avea repercusiuni asupra noastră. Judecata va pleca de la noi spre cel vizat și va fi ca un nor de furtună ce îi stă mereu deasupra capului, gata să se reverse. El nici nu va ști măcar ce l-a lovit. O faceți inconștient atunci când sunteți în adormire, dar de îndată ce v-ați trezit nu mai există scuze. Încetați cu judecarea semenilor, priviți dincolo de iluzie, altfel nu ați învățat nimic.
Pe toate planurile, demersurile noastre sunt întreprinse pentru că vă învață pe voi cum să ieșiți din matricea aceasta iluzorie, care vă ține dezbinați și separați, cu idei distructive.
Nu există separare, nu există dezbinare, nu există judecată.
Stelele se întreabă de ce strălucesc? Nu, ele doar o fac și ne luminează nopțile. Fii tu însuți și este de ajuns. Așa vei ajunge să strălucești pentru ceilalți.
Cu multă dragoste pentru voi,
Gabriela și Lucifer
Sursa : http://calatorprinlume2013.blogspot.com.es/2014/07/mesaj-despre-judecata-semenilor.html
Cu Lumină în Pace și Iubire !
