Când timpul se joacă şi te ţine captiv într-o buclă temporală de 24 de ore trebuie să ai suficient umor ca să supravieţuieşti. Din fericire Bill Murray are destul şi rolul său din Groundhog day este probabil cel mai bun al carierei sale. Cu mult sarcasm, cu o inteligenţa răutăcioasă, Bill Murray îl interpretează pe Phill Connors, un meteorolog egocentrist care trebuie să facă un reportaj despre Ziua Cârtiţei, una din cele mai iubite sărbători americane ale începutului de an. Sătul de acelaşi eveniment copilăresc şi într-un fel stupid, Phill abia aşteaptă să scape dintr-un orăşel mic şi plictisitor.
Până la marele eveniment, când o cârtiţă
este scoasă din bârlog şi întrebată dacă-şi vede umbra pentru a se
stabili câte săptămâni de iarnă mai urmează, Phill intră în contact
cu câţiva localnici. Fiecare îl enervează prin optimism, prin fericire,
printr-o automulţumire imposibil de înţeles de un orăşean important ca
el. Ajuns la locul evenimentului, meteorologul de serviciu îşi varsă
sarcasmul pe cameramanul său şi pe producătoarea Rita(Andie McDowell),
iar apoi îşi face treaba în silă. Dornic să scape din Punxsutawney,
Phill se grăbeşte, dar vremea îl şine prizonier în acest mic iad vesel.
Noaptea şfeşnic bun nu-i aduce libertatea ci îl prinde în bucla
temporală. În loc de 3 februarie, Phill se trezeşte captiv tot în ziua
cârtiţei şi un joc plin de umor începe.
La început se instalează confuzia,
îndoiala, o posibilă boală, dar în scurt timp totul devine clar. Ziua
Cârtiţei se repetă la nesfârşit şi singurul care realizează acest lucru
este Phill. Umorul, se instalează confortabil când acest şoricel de
experiment profită de această putere temporală. Informaţia şi memoria
devin arme de nădejdie şi cu ajutorul acestora, Phill se distrează pe
cinste. După momentele plăcute, apatia şi depresia se instalează treptat
mai ales că singura Rita e singura pe care nu o poate cuceri. Sătul de
captivitatea temporală, prizonierul încearcă să evadeze. Moartea
accidentală sau sinuciderile violente nu-l ajută, aşa că o nouă
preocupare e necesară pentru a evita nebunia.
Nu ştim exact de câte ori se repetă ziua, dar în mod cert numărul
depășește câteva sute. În tot acest timp berechet, Phill învaţă lucruri
noi, se schimbă, devine un erou, o persoană capabilă să facă lucruri
surprinzătoare, un mic zeu. Finalul e ca într-un basm. Toate personajele
se adună să-l cinstească pe cel care într-o singură zi a fost medic,
student meritoriu, consilier.
Într-o astfel de comedie actorul face
toţi bani şi aici Bill Murray este genial. Sarcasmul, mimica feţei,
gesturile, ironia din voce, totul este potrivit perfect pentru fiecare
scenă. Timp de 100 de minute Murray conduce filmul de la un capăt la
altul şi te convinge mai ales prin ușurința cu care redă diferite stări
emoţionale. El e prizonier într-un fel de purgatoriu, dar aici ştie cum
să devină zeu. Nimeni nu-l opreşte pentru că nimic ireversibil nu i se
poate întâmpla.
Groundhog day e una dintre cele mai bune
comedii ale anilor 90 şi cu siguranță e un film care te binedispuse.
Are umor inteligent, sarcasm, răutate, frumuseţe şi romantism, astfel
încât poate satisface orice pretenţie.
